A cummimurazioni di a battaglia di Ponte Novu, l’8 di Maghju, hè stata marcata anch’idda da i misuri sanitarii ligati à a Covid. Hè da u 1925 ch’idd’hè urganizata ’ssa celebrazioni di i suldati di l’Indipindenza corsa, cascati in ‘ssu locu.


’St’annu, l’Associu Ricordu di Ponte Novu avia annunziatu ch’idd’era solu privista, pà via di u Covid, una piccula cummimurazioni, incù una missa rituali in u paesu è a lampata di fiori in u fiumi Golu. Avia pricisatu u muvimentu Cori in Fronti ch’iddu vinaria à fà ’ssu dipositu in u dopu meziornu. A maiò parti di l’isulani ani arricurdatu a mimoria di ’ssu ghjornu neru via missaghji numerichi, da l’eletti naziunalisti à monda persunalità d’u muvimentu.

Hè l’urganisazioni curzista di u PCA chi hà iniziatu ’ssa cummimurazioni di Ponte Novu, prisenta da sempri in a tradizioni urali, ma cilibrata da una ceremonia pà a prima volta in u 1925, indù Petru Rocca avia fattu un discorsu storicu, dopu à a fundazioni di un munumentu, a famosa Croce di u ricordu, edificata dopu à a missa in anda, à a chjama di l’Autunumisti di tandu, d’una suscrizzioni publica.

Era quist’annu u 252u anniversariu di a battaglia chì hè cunsidarata comu a fin’di l’Indipindenza corsa. Ci sò puri stati d’altri battaglii dopu, da Fium’Orbu à Vicu è Vivariu. Hè solu u 13 di ghjunghju di u 1969 ch’iddu si n’andarà in esiliu Pasquale Paoli, incù 300 di i so partigiani. Parechji accitarani pà contu soiu, pocu tempu dopu à Ponte Novu, u ralligamentu à a Francia, chì prumetti onori è ricunniscenza à quiddi chì u facini : u più famosu casu hè quiddu di u babbu di Nabuliò, Carulu Bonaparte. Sarà pà a so famidda, chì si ligarà monda à Marbeuf, u Guvernatori francesu, u principiu di una nova storia.

D’altri ani ricusatu di tradiscia u so campu, è ancu di parta in esiliu o ùn ani pussutu, chì ùn pudiani lacà i so famiddi è ch’ùn aviani micca soldi pà campà in altrò. Trà quiddi chì piddarani a machja tandu, u più famosu hè u preti di Guagnu, Dumenicu Leca, dittu Circineddu, chì hà da mora in u 1771, senza essa si mai missu in mani à i Francesi.

Hè in una sapara di u Fium’Orbu ch’iddu s’era rifughjatu à a fin’di a so vita. Hè sempri cunnisciutu u locu, signatu da una croci. Saria prisenti Circineddu in una pittura d’Henry Benbridge, chì figurighja à Paoli, in Ponte Novu.

L'Autori

Laisser un commentaire

Corsica.news

GRATUIT
VOIR