Arnesi numerichi novi è imbuschi culturali : pà un Riacquistu 2.O ?

0

Bisognu ci hè à metta in perspettiva, in a noscia storia, a scumissa ch’idda riprisenta pà a noscia cultura è a noscia lingua l’apprupriazioni di l’arnesi numerichi, in una nova andatura d’emancipazioni.  À u filu di i seculi, a noscia isula, tanta culpita da a so situazioni pulitica di tarritoriu supranatu da putenzi cuntinintali stranieri, ùn hà avutu mai a pussibilità di metta in anda dinamichi novi, sciuti da u so corpu suciali è i so stituzioni, cuncirnindu a maestria di a so maghjina è di a so lingua. ‘Ssa pussibilità, l’avemi avà.

Dopu à un principiu d’emancipazioni, chì hà toccu solu l’aghja linguistica è mediatica, à a fin’di u XIXu, incù Santu Casanova, hè solu à l’oriu di u XXu seculu, incù i Cursisti è i Cirneisti, ch’iddi ani cuminciatu l’isulani à dà una visibilità attempu figurativa è linguistica à a so identità di populu. Sciappata da a Siconda Guerra è i so seguiti, hè solu da u Sittanta, aldilà di qualchi eccezzioni, ch’iddu hà pirmissu u sicondu Riacquistu a nascita di una dinamica nova, chì hà ligatu a maghjina è a parodda in corsu, indè pruduzzioni audiovisii di ghjurnalisti è rializatori isulani, è iniziativi purtati da u campu individuali è assuciativu ma dinò da u Serviziu publicu, incù cuntinuti ligati à a nascita eppò l’arradichera in Corsica, indè l’Uttanta dui, di a Televisiò righjunali. Hà sviluppatu l’anni dopu emissioni novi, micca solu ghjurnalistichi, ma filmetti è ducumintarii.

In u 1992, s’hè apartu un attu novu di ‘ssa televisiò incù a criazioni di una Antenna Tarrituriali, di pari incù l’evoluzioni statutaria di l’isula. Sò dinò stati fundati televisiò privati è sucetà di pruduzzioni corsi, chì ani rializati filmi, emissioni diversi è ducumintarii, diffusati pà a maiò parti à nant’à l’ondi di France3Corse. Hè nata par altru, indè ‘ssu principiu di u Nuvanta, ViaStella, a catena numerica ligata à ‘ssu media audiuvisiu. Hà pruduttu cuntinuti diversi, in corsu è in francesi, è hà assicuratu a diffusioni è a cupruduzzioni di parechji emissioni, documentarii è filmi isulani è frusteri.

Oghji, a televisiò publica hè cunfruntata à u sviluppu di i reti suciali è di l’universu numericu ed’hè difficiuli, pà idda, a rialisazioni, à l’internu, di cuntinuti numerichi in corsu, aldilà di qualchi prugramma difficiuli à sviluppà è à fà campà. Sò scarsi ad’arrisponda à i dumandi numarosi di i ghjovani publichi. I casi di pruduzzioni facini di fatti pocu è micca rialisazioni in lingua corsa, chì ùn poni essa diffusati da i televisiò cuntinintali, un urizonti impurtanti pà ‘ssi strutturi, chì campani monda incù l’aiutu di u CNC.

Attempu, a dumanda di a sucetà isulana, cuncirnindu a lingua è a cultura corsi, ùn hè mai stata cusi putenti, è a vinuta à u puteri, à a Cullittività, di i Naziunalisti, in u 2015, hè u riflettu di ‘ssu fattu d’altronda. Li tocca à essa dinò u strumentu di un attu novu, s’iddi ùn volini l’eletti tradiscia a causa chì l’hà purtati à u puteri lucali.

Difatti è pà a prima volta, ci arritruvemi in una situazioni inedita quant’ à a maghjina è a parodda di u populu corsu. Pussibuli hè, à riguardu à a situazioni pulitica è à u cuntestu criatu da u sviluppu numericu, di :

·         Dà à a lingua è a cultura isulani tutta à so piazza à nantu à a so tarra

·         Prumova ‘ssu sviluppu incù mezi tecnichi novi, micca una forma passeista chì hà tantu pisatu à nantu à i riprisintazioni di l’identità corsa è di a noscia lingua in i tempi

·         Assicurà una visibilità maiò, in Corsica ma dinò à l’infora, pà via di u numericu, à ‘ssi cuntinuti, chì portani a noscia identità à novi publichi è i più diversi, ghjovani  è anziani, isulani è di a Diaspora.

S’idda passa a Corsica accantu à ’ssa Rivuluzioni culturali quì, s’idda si lascia scantà da ‘ss’uppurtunità tamantona, saria un fiascu tremendu è pocu capiscitoghju, parchi t’avemi i mezi materiali, umani è stituziunali da riescia ‘ssa scumissa.

I prughjetti novi, è l’evoluzioni di l’arnesi storichi (televisiò, radiò, siti internet d’infurmazioni, stampa scritta arricchita da cuntinuti numerichi, ecc.) si scrivini da capu à fondu indè ‘ssa perspettiva storica. Sarani podarsi dumani a prova chì a Corsica pò fà da sè, in un campu maiò pà rinviviscia a so lingua è a so cultura.

Un Riacquistu 2.0 ? Hè ciò ch’iddu brama l’autori di ‘ssi filari, ed’hè pussibuli a so missa in anda incù arnesi inediti. Basta ad avè a vulintà vera di falli asista, è à dassi i mezi cuncreti di falli campà.

L'Autori

Laisser un commentaire

Corsica.news

GRATUIT
VOIR