A Corsica è Paoli, in un libru salutatu da a stampa internaziunali!

0

« The gun, the ship and the pen« : hè u titulu splusivu di un libru publicatu, dui mesi fà, da Linda Colley, circadora britannica insignanti à l’Università di Princeton, in i Stati Uniti. ‘Ssa publicazioni, chì cunsacrighja à a Corsica un capitulu sanu sanu, hè stata salutata da universitarii famosi, in a stampa americana è britannica. ‘Ss’ articulu hè a so prima evucazioni in a stampa corsa.

L’universitaria, spicialista di a storia di u XVIIIu, dà una piazza maiò à a Corsica, in u giru d’urizonti intirnaziunali ch’idda faci di i lotti chì ani sculpitu a storia ughjinca, in parechji paesi di u mondu, da l’Auropa à u Cuntinenti americanu è l’isuli di i Caraibi, tandu pussissioni culuniali di i paesi uccidintali. Linda Colley metti in risaltu, indè ‘ssa parti di u mondu, i Rivuluzioni tanti impurtanti ma à spessu sminticati chì si sò affaccati sutt’à dirizzioni trà altru di Toussaint Louverture, mortu in prighjò in Francia – comu tanti ribeddi corsi d’altronda, dipurtati in Tulò. Hè u Rivuluziunariu antillesi chì illustrighja a cupartura di u libru. In quant’à a Corsica, t’hà una piazza emblematica, in u primu capitulu di più d’una dicina di pagini.

L’autori palesa l’impurtanza fundiva di a Corsica, in i lotti revuluziunarii di u XVIIIu seculu, à traversu à l’opara di Pasquale Paoli, omu di guerra ma dinò legislatori visiunariu di prima trinca, cunnisciutu  tandu indè l’Auropa sana, sin’à l’America. 

U libru di Linda Colley hè a prima publicazioni, fatta à l’infora di l’Auropa, chì t’hà un successu intirnaziunali è chì risituighja a Corsica à una piazza maiò, à traversu à una visioni storica anch’idda inedita, à un doppiu titulu. U primu hè u carattaru universali è rinnuvatu chì l’autori pruponi di a storia, chì includi u cuntributu di i lotti d’emancipazioni antillesi -micca solu contr’à schiavitù, ma dinò contr’à u puteri culuniali di i paesi uccidintali-, un cumbattu fundivu chì cunnisciarà, in u XXu seculu, una nova girata. L’altra diminsioni nova di a littura di a storia fatta da Linda Colley hè a doppia diminsioni missa in risaltu:  militarina ma  dinò pulitica è ghjuridica. Senza a guerra, a penna ùn avaria bastatu pà fà mova i linii. Senza a penna, a guerra dinò ùn avaria bastatu da scriva in a storia a voci di i ribeddi. « Gun and pen » sò ligati strittu, ramenta u titulu di u libru. Ùn smintica nemmancu a partenza, l’esiliu è a dipurtazioni di i Rivuluziunarii, simbulizati da u « Ship« , prisenti anch’iddu in u titulu.

Nabuliò Bonaparte hè anch’iddu evucatu in u libru, micca puri in tantu cà corsu ma comu un anzianu rivuluziunariu francesu divintatu u Capiguvernu di ‘ssu paesu è u fundatori di u so Imperu. Da Pasquale Paoli ad’iddu, u libru di Linda Colley dà cusì à dui Corsi -chì t’ani, à parechji liveddi, u prufilu antinomicu- una piazza particularmenti impurtanti in a storia cuntata. 

  • Ritruveti quì sottu una longa intervista in inglesi di l’autori.

    À sapè : ci sò i sottutituli in francesi… ed ancu in Corsu !

L'Autori

Laisser un commentaire

Corsica.news

GRATUIT
VOIR